A apărut o eroare în acest obiect gadget

duminică, 28 aprilie 2013

DOI ANI SI OPT LUNIŢE


         
         Ooaaauuuu!!! A trecut timpul...însă nu a trecut indiferent pe lângă noi, am luat şi am strâns la piept tot ce s-a putut palpa. La ţară timpul zboară altfel, în acelaşi timp cu albine, fluturi şi păsărele şi nu are răgaz sau limite, se scurge picătură cu picătură şi cu bune şi cu rele, însă mereu cu speranţa că mâine e o nouă zi. 
      
             Daria a crescut mult, nu-i vin niciodată hainele de la un sezon la altul, oricât m-aş strădui să i le iau mai măricele, nu pot să o fac să încapă în ele, arată foarte bine pentru vârsta ei, are şi cu cine semăna, numai rotunjiori în familiile noastre. Înţelege totul de la cuvintele drăgostoase până la cele certăreţe, dar iartă uşor şi îşi recunoaşte pe loc greşeala, iar la respectarea  promisiunilor mai avem mult de lucru. Însă promisiunile noastre trebuie să fie literă de lege în faţa ei, şi pentru faptul că se supără că nu ne ţinem de cuvânt, şi drept exemplu viu pentru o următoare lecţie de reţinut. Cum deschide ochii de dimineaţă mă întreabă ce planuri avem pentru ziua respectivă, nu-i place să lase timpul să treacă indiferent pe lângă ea. Nu este agitată sau hiperactivă, ci doar spontană, îi place să facă lucruri ce-i trec prin minte sau i le propunem noi.  
          Şi-a găsit un nou hobby: puzzle. Cum deschide ochii şi până se culcă face numai puzzle, le ştie bine locurile şi le face mai repede decât noi la prima vedere, are exerciţiu. Pentru vârsta ei mânuieşte aceste piese mici şi multe destul de bine, şi cel mai mult îi admir răbdarea şi calmul de care dă dovadă, aici îl moşteneşte pe ta-su.




      Repetă tot ce aude indiferent de domeniu iar noi am început să ne calculăm orice vorbuliţă, căci o vorbă nepotrivită înseamnă o greşeală de exprimare enormă pentru vocabularul ei încă în dezvoltare. În rest vorbeşte toată ziulica, îngână toate melodiile, desenele, reclamele şi uneori intuieşte singurică ce am vrea să-i comunicăm.  Părul îi este încă piesa de rezistenţă, a mai crescut un pic, nu-i place să poarte nimic pe cap decât căciulă, fără clămiţe, elastice, codiţe, bentiţe sau altceva. Iar dacă o piepteni zici că a văzut lupul şi a tras o sperietură mare, de i s-a sculat părul în cap, cel mai bine o prinde necoafată, căci buclele îşi găsesc locul destul de natural şi aproape de perfecţiune.
     
         Se joacă cât e ziua de mare, se inspiră din desenele ei animate, din discuţiile noastre şi ce-i mai trăsneşte ei prin cap, iar în capăşorul ei se învârt multe prostioare, de obicei ne cere şi nouă acordul sau ne cere să participăm, căci unde-s mulţi sporeşte şi joaca. Ne roagă atât de frumos cu vocea-i de răsfăţată, încât nu poţi să-i refuzi absolut nimic, însă când nu se poate, înţelege şi nu mai insistă, căci deseori simte plăcerea noastră de a oferi. Cel mai des îşi maschează răsfăţul cu un miorlăit de pisică, şi când miaună ea, când eu, şi ne mângâiem reciproc, până ne săturăm de făcut ca pisica. La ureche ne spunem des secrete şi cel mai des ne facem declaraţii de iubire, mai vorbim şi la telefon una cu alta, atunci când eu sunt închipuit plecată.  De regulă vorbeşte şi singurică destul de des cu prietenii ei imaginari de nu-i mai tace gura aia mică şi dulce niciodată. Şi în somn se ceartă, mai dă cu stânga în cine nimereşte, iar dacă stai cumva pe carafta patului cum mai apuc şi eu să adorm, mă pot trezi în minutul următor ori pe jos, ori undeva pe noptieră. Cel mai des îl pocneşte pe ta-su, dar cum nu are mereu orientare în spaţiu, iar noi dormim în schimburi de loc, mai există şi riscul să o iau în jos. Adoarme tot ca un îngeraş, o poveste şi o mână părintească peste trupuşorul ei firav, preferabil de-a mamei, şi adoarme pe loc.
         O admir când doarme, cum se joacă, câte poate observa şi explora. Timpul trece,  însă cu spor, lasă în urma lui amintiri şi clipe de neuitat, iar fiinţe plăpânde ce suntem gustăm din el cu toată pofta, şi mereu visăm la o aromă nouă sau o reţetă mai complicată, căci ultima gură de aer al timpului a fost de neuitat.



jucării vii


salcie, păpădii şi o floricică de fată




joi, 25 aprilie 2013

POEZII PENTRU COPII

        Am ajuns  să trăiesc şi ziua aceasta, clipa  în care copila noastră îşi doreşte să înveţe poezii, cât să turuie fără oprire şi zi şi noapte, dar şi în versuri. Şi cum eu am copilărit mult mai la est decât ta-su, frânturile de poezii din copilăria noastră diferă ca formă şi ritm şi uneori ca şi stil. Şi ca să împac şi capra şi varza şi copilul să aibă numai de câştigat, am făcut o selecţie din poeziile de colecţie ale copilăriilor noastre.
       
·    Material verbal pentru fixarea şi consolidarea sunetele S

Somnoroase păsărele

Somnoroase păsărele,
Pe la cuiburi se adună
Se ascund în rămurele,
Noapte bună!

Luna

Luna blândă şi sfioasă
Răsare de după o casă
E palidă şi frumoasă.
Spune povestea c-ar fi o crăiasă
Tăcută si misterioasă.

Pisoii

Miau, miau, miau,
Pe inserat
Pisoii au adormit.
Iar mămica lor pisica
La fereastră stă şi coase
Hainuţe noi şi frumoase.

·    Material verbal pentru fixarea şi consolidarea sunetului Z

Luna

Uite luna sus pe case
Suie scările de raze
Şi presară zahăr tos
De lumină, dulce jos

Pisicuţa

Pisicuţă pis, pis, pis,
Te-am visat azinoapte -n vis
Te spălam, te pieptănam
Fundă roşie îţi puneam.
Însa tu te-ai supărat
Şi pe mâini m-ai zgâriat.

·    Material verbal pentru fixarea şi consolidarea sunetele CE CI
Ariciul 

Un arici cu ţepii mici
Şi un bot catifelat
Lânga gard s-a tupilat
Necăjit şi supărat
Că l-a plouat.
Măi arici cu ţepii mici
Hai în casă la căldură
Unde nimeni nu te fură
Sus după cuptor să stai
Să nu capeţi guturai.

Lucica

În grădină e Lucica
Zi de zi cu găleţica
Cu grebla şi lopăţica
Îngrijeşte floricica.

Pisicel

Vezi ce are pisicel
Are ceai de muşetel
Şi friptură de purcel
Învelită-n şerveţel.

sursa aici

     Nu puteam să vorbesc de poezii pentru copii fără să amintesc de poeziile lui Grigore Vieru care mi-au marcat existenţa:

Moto:
Cel care se teme de Domnul
cinsteşte pe mama sa.
Biblia

Învaţă de mititel
Şi ţi-a fi mai uşurel.
Folclor

ALBINA
Zum-zum-zum, cu mare zor,
Unde vreau acolo zbor.
Nu mă-ntreabă nici un om
Ce caut la el în pom.

ALBINUŢA
-Albinuţă mititea,
Semeni cu măicuţa mea,
Semeni cu măicuţa mea!
-Drept, copile, tot aşa,
Aleargă şi maica ta,
Aleargă şi maica ta!

-Albinuţă, cum lucrezi?
Colo-n stup nimic nu vezi,
Colo-n stup nimic nu vezi!
-Fagurul şi cu mierea
Luminează casa mea!
Luminează casa mea!

URSUL
Ursul prin pădure umblă,
Ursuleţul stă la umbră
Şi bea apă din urcior.
-Ce căldură! Mor-mor-mor!

URSULEŢUL
Martinel primi în dar
Un frumos abecedar.
Învaţă de mititel
Şi ţi-a fi mai uşurel!”

Ursuleţul se sili
Să-l înveţe într-o zi.
Tatăl zise: „Mai încet,
Te mai joacă prin făget.

E destul, aş socoti,
Câte-o literă pe zi.
Ştii zicala cu răbdarea?
Cu răbdarea treci şi marea!”

OUL
Am găsit în prag un ou,
Ouşorul este nou.
Nou ca roua de sub stele,
Cald ca gura mamei mele.

NUMĂRĂTOARE
Unu, doi, trei,
Strângem flori de tei.
Patru, cinci, şase,
Florile miroase.
Şapte, opt, nouă,
Zece pomi cu rouă!

FLUTURAŞII
Fluturaşii numărau
Câte flori pe văi erau.
Fâl-fâl acolo, fâl-fâl ici,
Unu, doi, trei, patru, cinci!

Şase, şapte, opt şi nouă,
Vine seara cea cu rouă.
Cum să le numeri pe toate?
Nici albina nu le poate!

MELCUL
-Unde mergi tu, melcule?
-Merg la mare, mielule!
-Cum e marea, melcule?
-Este mare, mielule!

BUNĂ DIMINEAŢA
Bună dimineaţa,
Ochişorii mamei
V-am dorit aşa de mult
M-am trezit să vă sărut,
Ochişorii mamei,
Bună dimineaţa.

Bună dimineaţa,
Gura mamei dulce!
Te-am dorit aşa de mult,
Bună dimineaţa,
Mâinile măicuţei!
V-am dorit aşa de mult
M-am trezit să vă ajut.

TROMPETA
Toma o trompetă are,
Cântă fără încetare.
Şi cucoşul are una
Dar nu cântă-aşa întruna.

GHICI
Pe valea cea rourată
Trece-o fiară-mbourată,
Pe la şolduri tot cu bolduri
Pe la nări cu lumânări.
(Tractorul)

RACUL
Racul este croitor,
Meşter bun şi silitor.
Coase fuste şi răţuşte,
Băsmăluţe la broscuţe.

RÂNDUNICA
Toată ziua, fâl-fâl-fâl!
Să-i fie puiul sătul.
Zboară ici, zboară colea,
Dor li-i puilor de ea.
Plouă, plouă, plici-plici-plici!
Bucuroşi sunt puii mici,
Că mămica-n cuibuşor
Va şedea mai multişor.

LILIACUL
Lumea liliac le-a spus –
Unul jos, altul sus.
Cel de sus e zburător
Cel de jos înfloritor.

LUNĂ, LUNĂ NOUĂ!
Lună, lună nouă!
Uite flori cu rouă!
Una, două, trei,
Rupe câte vrei!

Luna le miroase,
Spune că-s frumoase!
Ah, le-ar rupe ea –
N-are cui le da!

CUCUL ŞI COCOŞUL
Cine bine va cânta,
Un covrig va câştiga.
Cu-cu! Cu-cu! Cucurigu!”
Oare cui să-i dăm covrigu !?

GHICI
Are foi şi nu e pom,
Îţi vorbeşte ca un om.
(Cartea)

NUCA
Patru fraţi
Îngemănaţi
Prinşi la joc
Într-un cojoc.

PROVERB
În pământul negru
Se face pita albă.

NUCUL
Nucule, frumosule,
Nucule, umbrosule!
Bate ramul verde-n geam
Dulce-dulce ca un neam,
Dulce-dulce ca un neam!

Deschide-te, geamule,
Intră-n casă, ramule
Ca doi fraţi la geam vom sta,
Pe mama vom aştepta,
Pe mama vom aştepta!

ZICEŢI REPEDE
Găină nouă
Ouă ouă
Nouă ouă nouă.

ZILELE SĂPTĂMÂNII
Luni, marţi, miercuri, joi,
Curge izvoraşu-n văi,
Luni, marţi, miercuri, noi!
Vineri, sâmbătă,
Izvoraşul nu mai stă,
Vineri, sâmbătă!
Sapă, lunecă,
N-are nici duminică,
Nici duminică!

SOARE, SOARE
Soare, soare, frăţioare,
Hai dă drumul la izvoare,
Scoate iarba din ţărână
Spune păsării să vin!

GHICI
Am un bulgăre de unt,
Cu el toată lumea ung.
(Soarele)

CÂNTECUL SOARELUI
Soare-soare, domn bălai,
Spune, câte raze ai?
-Zău că nu ştiu, măi nepoţi,
Câte am, ajung la toţi!

Soare-soare, domn frumos,
A câţi dai lumină jos?
-Nu ştiu, eu mă socotesc
Pe câţi mângâi şi-ncălzesc!

GHICI
Multe fire de argint
Leagă cerul de pământ.
(Ploaia)

PUIUL
-Ce ai, puiu? Nu vrei mei?
-Am pierdut pe fraţii mei.
-Cum arată? – Tot gălbui.
-Cum îi cheamă? – Pui-pui-pui!

ELEFANTUL
Elefantul Eli Fant
E un mare muzicant!
Trompa e trombonul lui,
Nuntă fără dânsul nu-i!

EDUCATOAREA
Cu glas dulce, cu glas dulce
Şi de bunătate plin,
Ea în jurul ei ne strânge,
Ne jucăm frumos, citim.
Cine-i oare, cine-i oare?
Draga mea educatoare!

Nu putem, de bună seamă,
De ea să ne despărţim.
Ne iubeşte ca o mamă,
Cine-i oare, cine-i oare?
A noastră educatoare!

IZVORUL
N-am văzut nici un izvor
Cu lăcată ori zăvor.
El, încet ori repede
Sparge orice lespede.

GHICI
Am o iconiţă roşie,
Şade lipită de perete,
Nimeni n-o ştie
Numai eu şi Dumnezeu.
(Inima)

IZVORAŞUL
-Unde-alergi tu, izvoraş?
-Către mare, copilaş!
-Când dormi, frate izvoraş?
-Niciodată, copilaş!

-Ce curat, ce limpede
Eşti tu, izvoraşule!
-Păi, îmi place-a alerga,
Eu de-aceea sunt aşa!

DEGETARUL
Zece fraţi brodează-n pat,
Unul este împărat,
Poartă coroniţă-n cap,
Dar şi el e ocupat!

GHICI
Am o fată
Când o iau în braţe, ţipă,
Când o las, tace.
(Vioara)

VACA
Are coarne cumincioare
Şi copite liniştite.
Ce mănâncă? Iarbă-adâncă!
Ce ne-aduce? Lapte dulce!

 
GÂSCA
Gâscă, gâscă, ga-ga-ga!
Ce tot strigi, nu mai striga,
Că te-aude vulpea rea
Şi-o să vină să te ia!

GRAIUL MEU
Drag îmi este graiul
Ca un cer cu stele,
Vorbe mângâioase:
Neamuri ale mele.

Graiul meu, graiul meu,
Ca un cer cu stele,
Graiul meu, graiul meu,
Neamuri ale mele!

Ia vezi tu ce sunet,
Ce mireasmă are!
Parcă-nfloare teiul,
Parcă trec izvoare!

Graiul meu, graiul meu,
Ce mireasmă are!
Graiul meu, graiul meu,
Parcă trec izvoare!

CEASUL
Tic-tac, tic-tac,
Ziua, noaptea, eu nu tac.
Mititel, îmi pare bine,
Se ia lumea după mine.

PROVERB CHINEZ
Mai bine să laşi copilului o carte
Decât un urcior cu galbeni.

CIOCĂNITOAREA
A venit din crâng un cuc
La ciocănitoare-n nuc:
-Ia vezi tu, ciocănitoare,
Ceasul meu ce are oare?

Meşteriţa, cioc-cioc-cioc,
Ceasul desfăcu pe loc:
-Acuş, cuce, vom afla…
Nu sunt gâze-n el cumva?

GIRAFA
Huţa-huţa, pui-giraf,
Mai bun scrânciob nu se află!
Huţa-huţa, cu părinţii,
Dar nu mult, că îi dor dinţii!

MERGE, FUGE
Merge, merge
Elefantul greu
Fuge, fuge
Iepuraşul meu.

Merge, merge
Melcul cel încet.
Fuge, fuge
Vântul prin făget.

Merge, merge
Leneşul abia,
Fuge, fuge
Albinuţa mea.

ZMEUL
Am un zmeu, am un zmeu,
Ce sus zboară zmeul meu!
Bucuros e mândrul soare:
Am primit şi eu scrisoare!”

CÂNTEC-GHICITOARE
-Pe deasupra satului:
Nunta împăratului!
Cine, cine o opreşte
Mult de ea se foloseşte!

Nunta, cu întregul neam,
S-a oprit, zum-zum, pe ram.
-Las-că ştim noi ce-i, ştim bine,
Este roiul de albine!

FARFURIA ZBURĂTOARE
Peste nucul din grădină,
Misterioasă,
Trece-o tainică lumină,
Misterioasă.

Eu o strig să vin-aproape,
Misterioasă,
Că-ntre noi şi ea încape;

Câinii pe copii nu-i muşcă,
Liniştiţi privesc din cuşcă,
Astfel şi acea lumină,
De cei mici nu se anină;

-Spuneţi cum o cheamă oare?
-Farfurie zburătoare.

JUCĂRIILE
Mi-am luat trei jucărele,
Bucuros m joc cu ele.
Cuţu nu-şi găseşte loc:
-Eu cu cine să mă joc?!

GHICI
Ce zvârli pe vânt
Şi nu cade jos?
(Pasărea)

GHICI
Malul e verde,
Apa e roşie,
Peştişorii – negri.
(Harbuzul)

HULUBAŞUL
Gru-gru-gru, hulubaş,
Gru-gru,gru, drăgălaş!
Stai că n-o să-ţi fac nimic,
Nu vezi că şi eu sunt mic?

ŢURŢURUL
Sub streaşina saraiului
St bomboana soarelui.
Stă-n amiază şi străluce…
-Dulce-i, soare?
-Tare dulce!

GHICI
Ce creşte
Cu rădăcina în sus?
(Ţurţurul)

IEPURAŞUL
Iepuraşul-avea de scris;
Am găsit un pieptene”.
Iepuraşul-a scris greşit:
Am găsit un pepene”.

GHICITOARE
Am un animal. E blând.
Se hrăneşte cu pământ.
Colţi de fier. Şi fălci la fel,
Mare lucru faci cu el.
(Excavatorul)

CHIŢ-CHIŢ
Nu vă bucuraţi, chiţ, chiţ,
Coco-n oală nu-i şorici,
Acolo-n oală, voi nu ştiţi
E un şmecher de pisic.

GHIOCELUL
-Bună vreme, ghiocel!
-Bună vreme, băieţel!
-Hai cu mine, eşti desculţ…
-Dacă noi suntem mai mulţi.

GHIOCELUL
-Ghiocele, cum o duci?
-Bine, dar nu am papuci.
-Ghiocele, cum o duci?
-Bine, dar nu am papuci.

-Eşti curat şi arătos.
-Cu omăt mă spăl frumos.
-Eşti curat şi arătos.
-Cu omăt mă spăl frumos.

-E vreo sărbătoare-n sat?
-Nu, dar vreau să fiu curat.
-E vreo sărbătoare-n sat?
-Nu, dar vreau să fiu curat.

GHIOCELUL
A ieşit un ghiocel,
Nimeni nu ştie de el,
Stă în pâclă tremurând:
Singurel sunt pe pământ”.
Pâcla în amurg s-a dus,
Şi ies stelele de sus,
Bucurând pe ghiocel…
Las-că nu sunt singurel.”

KIWI
Kiwi e o pasăre,
Kiwi, kiwi, kiwi,
Kiwi tare dragă mi-e,
Kiwi, kiwi, kiwi.

N-o văzui, de bună seamă,
Kiwi, kiwi, kiwi,
Dar îmi place cum o cheamă.
Kiwi, kiwi, kiwi.

MAMA
Mama coace pâine,
Soare în ferestre,
Soarele e unul,
Mama una este.

TATA
-Măi copile, nu eşti mic,
Ţii de mână pe tătic.
-Aşa-l ţin, nu că sunt mic,
Dar mi-e drag al meu tătic.

SORA
Am o soră mic-mică,
Gura ei – o floricică.
Ea nu ştie să vorbească,
Ştie numai să zâmbească.

FRATELE
Bucuraţi-vă, măi prunci,
Nu că-aveţi de toate –
Bucuraţi-vă atunci
Când aveţi un frate.

BUNICA
Tot mai mică, tot mai mică,
Cât o floare, o furnică,
Cât o lacrimă sub soare…
De ce oare, de ce oare?!

BUNICUL
Treaz ca pasărea, din zori,
Statuie cu miei, cu flori,
Aplecat puţin ca spicul…
Tare drag îmi e bunicul!

ZIUA ŞI NOAPTEA
Două fete poartă salbă,
Una-i neagră, alta-i albă.
Ne-ncetat se tot alungă,
Dar nu pot să se ajungă.

ZILELE SĂPTĂMÂNII
Şase potcoave-ncheiate
De meşter mare lucrate
Şi-o mână de bucurie,
Ghici, copile, ce să fie?
(Zilele săptămânii)

PRIMĂVARA
Iese iarba luminoasă,
Rândunica vine-acasă.
Cald e soarele-n câmpie
Ca un ou de ciocârlie.

VARA
Copt e bobul grâului:
Poama vrăbiuţelor!
Dulce floarea teiului:
Grâul albinuţelor!

TOAMNA
Bate toamna nucile,
Aureşte frunzele,
Îndulceşte merele…
Ce eşti trist, măi greier?!

IARNA
Fuga-fuga, cu fuguţa,
Iese-afară săniuţa!
Ninge, ninge, ninge, ninge,
Şi-a rămas în pom o minge!

OIŢA
Pe vale oiţa
Paşti ierbuliţa,
Floarea o lasă,
Că-i tare frumoasă!

CĂLUŢUL
Măi căluţ, eşti trist de tot.
Acuşi zahăr am să-ţi scot!
Iţi dau zahăr şi halva,
Numai nu fi trist aşa!

MĂRUL
A căzut un măr din ram,
Iar căţelul: - Ham-ham-ham!
-Măi căţele mititel
Nu se hămăie la măr!

FLOAREA-SOARELUI
Drag îmi e să spui:
Floarea-Soarelui,
Sora-Soarelui,
Soarea-Soarelui!”

1 IUNIE
Floare de poveste,
Floare de petunie,
Ce frumoasă este
Ziua de unu iunie!

GREIERAŞUL
Cântă-un greier din aripă,
Greieraş, nu ţârâi,
Mama s-a culcat pe-o clipă
Şi o poţi trezi, Cri-cri!
Greieraşul fără casă:
Uite nu mai ţârâi, jur,
Dar şi funza să nu cadă,
De ce cade ea, zur-zur?”

UNDE FUGI TU, VALULE?
-Unde fugi tu, valule?
-Către mare, malule!

-Unde urci tu, pomule?
-Către soare, omule!

-Ce aştepţi tu, pragule?
-Tot pe tine, dragule!

-Mulţumesc, prăguţule!
-Sărut picioruşele!

DECEBAL
Din dacic neam faci parte,
Din neamul brav şi sfânt.
Ca Decebal, de moarte
Să nu te temi nicicând.

PÂINEA
Pâinică frumoasă,
Din cuptor scoasă,
Pâiniţa cuminte,
Cu faţa fierbinte
Cu faţa măicuţei,
Cu mâna tăicuţei,
Ca soarele-n vară,
Ca bulgăru-n ţară!

sursa aici

Furnica Fănica
Furnica hărnicuţa
Cu sacii amândoi
Se duce pe cărare
La ea în musuroi.

Acolo este casa
Cu cămăruţe mici
Cu rafturi şi sertare
Dulapuri, dormitoare.

Şi şcoala unde-nvaţă
Copiii de furnici.
Învaţă să citească
În limba furnicească.

Barză, barză
Barză, barză
Ce-ai în cioc?
O friptură de boboc.
Dar în guşă?
Zarzăre şi corcoduşe.
Dar în spinare?
O căldare.

Azi pisica mea e tristă
Azi pisica mea e tristă,
Ca nu are o batistă
Să-şi ştergă cu ea mustaţa
Că i-a murdărit-o raţa.
Pisicuţ-o stai niţel!
Îţi dau eu un prosopel.
Dar pâna mă-ntorc cu el,
Ai grijă de şoricel?

Răţoiul bucătar
La vagonul-restaurant
E răţoiul elegant.
Cu un şorţ legat la guşă,
Scoate capul grav pe uşă:
Pentru prânz am să vă fac
Cozonac cu mac, mac, mac. !

Ceasul
Tic-Tac, Tic-TAC
Scoală-te , Gheorghiţă!
Că e timpul să porneşti
Caăre grădiniţă!

Iepuraşul
Iepuraşul are blaniţă,
Urechi lungi şi o codiţă.
Fuge, fuge-n sus şi-n jos,
Pentru că este fricos.

sursa aici










S-ar putea să îţi placă şi:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...