Intre...

Intre Craciun si Revelion a racit copila. Nu-mi amintesc exact data ultimei raceli, insa forma si complicatiile ei doar. Oricum nu au trecut de atunci decat vreo doua-trei luni, de cand ne-am dus la orl-ist sa-i desfunde sinusurile cu un fir, timp in care a urlat la propriu in cabinet, in timp ce noi patru o tineam din toate punctele geografice, doctorul, asistenta, ei si ta-su. Ca dupa aceea sa ne spuna ca a tipat ca ii era frica, nu ca ar fi durut-o ceva.
Azi la prima ora eu aveam pe aragaz si in cuptor trei chestii: doua oua la fiert, sa nu existe riscul sa ramanem flamande dupa atatea activitati; intr-o oala faceam plastilina handmade; iar la cuptor aveam o duzina de briose roz, toate promise, doar ca sa nu planga la aerosoli, ca sa putem inmuia mama mucilor si tot neamul ei. Si la final toata lumea a fost fericita, mai putin congestia nazala, dar toate au un capat, asa cum au si un inceput, doar ca se invart intr-un cerc vicios.
Am avut episoade de mucozitati care au tinut si 3 saptamani, fara alte simptome sau complicatii, asa ca atacam si asteptam.

De Crăciun

     Am avut parte de zile prea frumoase în comparaţie cu vremea din alte zone şi cu data din calendar. În rest voie bună, multe dulciuri, masă îmbelşugată şi desigur în familie. Moşul desigur că a trecut pe înserat şi a lăsat sub brad un singur cadou, dar mult visat, căci de-a lungul lunii decembrie a primit alte zeci de cadouri, fără  vreo ocazie specială.

 

  

 

Asteptam...

Zilele astea am imbodobit bradul, ne-am inteles dupa multe dispute ce trebuie sa ne aduca mosul si ca isi doreste sa culeaga cadourile de sub pom, nu din  poala omului rosu cu barba. Acum se joaca linistit intr-un colt de camera, exact cum se juca atunci cand era micuta. Se joaca de vreo ora cu niste carlige, cand nu putea merge si nici vorbi se juca si doua ore cu o ata. Acum le mai combina, are momente in care  vrea  toate jucariile, doar ca nici una nu o multumeste, deh! exact cum suntem noi femeile. Una peste alta asteptam cu mult drag Craciunul, nici unul dintre noi nu am fost cuminti, la ea nu se pune problema de cumintenie, la varsta ei este ceva normal, la noi mai avem de dus multa munca cu noi insine, insa suntem eligibili pentru un cadou bine meritat.
PS: -Mami, ce faci acolo?
-Fac fasole batuta!
-Of, mami, saraca de ea!!!

De ziua ta

A nins pentru prima oara anul acesta...Iar tu ai ramas la fel de intelegator, iubitor si darnic, visul oricarei femei. La Multi Ani, iubirea noastra!

Cum dorintele prind viata

S-a trezit de dimineata buimaca pentru ca nu mai eram langa ea in pat, si chiar in momentul in care era prrgatita sa scanciasca privirea-i i-a fost atrasa de cutia mare colorata de pe hol pe care tronau cizmulitele ei lustruite cu grija de cu seara.
- Oau!!!Mi-a indeplinit dorinta!!!
   Pentru ca in ultima vreme bucatarim mult, si-a dorit propriul ei atelier de gatit, sa gateasca dupa cum ii trece prin cap.

Scrisoare pentru Mos Nicolae

Draga, Mos Nicolae !

Eu sunt Daria si azi este abia marti, peste doua zile si o noapte te astept sa lasi si la mine in cizmulitele abia cumparate un semn. Anul acesta imi doresc sa primesc in dar drept rasplata fabrica de briose de la plastelino si studioul de tatuaje. Dar cum bine stii am fost un copil bun, mai fac si sotii, insa la final  imi pare rau si le dau pupici si imbratisari parintilor, drept rasplata primesc  o imbratisare si un pupic bonus pentru fiecare obrajor.
 P.S.: fgdbhtggyffghhtfhfumjttuyujtfttvfvfehfgsfmjzdgvggggbggdefghgfr-text original plin de dorinte.

1 decembrie

Nu stiu altii cum sunt, insa noi...

Nici o zi fără...prajitureală

        Avem o săptămână de când prăjiturim zilnic, şi nu ne-am plictisit, chiar este foarte distractiv să găteşti, nu numai să mănânci.Copila este în extaz, nu mă întreabă decât dacă a crescut aluatul şi dacă s-au răcit, două întrebări esenţiale în bucătărie zic eu. Inspiraţia ne vine după ce vizităm  site-ul acesta, mi se pare că are nişte reţete explicate ca pentru începători aşa ca noi, plus că au farmecul de a fi reţele copilăriei mele. De câteva zile nu am mai cumpărat dulciuri de la magazin, iar cele care le mai aveam în dulap, le-am mâncat doar atunci când dulcegăriile noastre au fost mâncate prea repede pentru a fi păstrate şi pe mai târziu. Aluatul a fost cel ce a rezistat până la capăt...

        Mai avem multe de învăţat, însă avem mult potenţial, acum ceva timp  îmi doream, săptămâna aceasta dorinţele mele au început a prinde viaţă.

        Deci, dulcegării am zis:

cornuleţe fragede

fursecuri trufe

  

biscuiţi cu morcov (de post)

tort "Cusma lui Guguţă"

mini plăcinte din foietaj cu brânză

    

Varsta, viata sau dupa suflet...

In ultima vreme am simtit ca m-am schimbat in bine. Desi fac zilnic aceleasi lucruri si totusi schimbarea s-a produs in interiorul meu. Nu sunt superstitioasa, nu cred in coincidente, reancarnare sau pur si simplu dezvoltare personala, insa nici un raspuns sigur nu am in ceea ce priveste schimbarea din mine. Am implinit 30 de ani, o varsta magica pentru mine, a decedat bunica lui exact in aceasta perioada si eu port acelasi nume...Ei ii placea mult sa cocheteze cu aluatul, iar eu de ceva timp gatesc numai din astea. Avem un cuptor electric care in cinci ani a fost folosit de exact 3 ori si brusc dupa 30 de ani ai mei impliniti il folosesc zilnic. Nu-mi iese totul ca la carte, dar imi merg manile mult mai bine decat altadata. Si cand am zis si eu sa mai slabesc un pic, mi-am descoperit un nou hobby, si zau ca-mi place. Ma uit in oglinda, apoi in farfurie si ma minunez, oare varsta te invata lucruri sau poate cineva acolo sus iti calauzeste pasii.