Stau şi mă gândesc câteodată oare ce va dori copilul meu să fie atunci când va fi mare. Sunt conştientă că este încă prematur să trag asemenea concluzii, însă în unele zile mai am câte o revelaţie sau doar un deja vu.
Nu-i place să-i cântăm, ne spune să tăcem, din când în când îi mai fredonăm câte o melodie agreată de ea, în rest la noi în casă nu se cântă, şi vorba aia, nu suntem nici afoni, chiar avem voce amândoi.
La partea instrumentală stăm altfel, imaginile de mai sus sunt dovada vie că fetiţa noastră este un talent viu. Ce îi poate bate capul la doi şi 4 luni cu un fluier fermecat de jucărie de la pufuleţii cu surprize şi desigur o mamă care a dat în mintea copiilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu