A apărut o eroare în acest obiect gadget

duminică, 6 mai 2012

REALIZĂRILE MICI NE FAC VIAŢA FRUMOASĂ

au înflorit castanii
     
      O duminică ca oricare alta, însă foarte încăpătoare, căci e plină de realizări.
      Azi am ajuns la 70kg, adică la jumătatea target-ului propus, la care am ajuns într-o lună şi 2 zile de dietă, iar următoarea oscilatie a cântarului va fi cu o schimbare de prefix. Mă simt bine, mănânc bine şi slăbesc bine. Drept recompensă pentru rezultatul meu, mi-a adunat toate hainele de "grasă" de prin şifonier şi le-am depozitat în debara, căci nu mai suport să le văd cum atârnă pe mine nici măcar prin casă, între timp am început să îmbrac hăinuţe pe care nu le-am mai luat pe mine de vreo 3 ani (câte mi-a mai rămas din ele) şi încep încet-încet să-mi refact garderoba nouă la cumpărături, dar nu mă grăbesc încă, căci mai am 8 kg în spate.
     Au trecut două săptămâni de la înţărcat, iar lucrurile au intrat în făgaşul lor normal, sânii şi-au revenit la forma normală, am scăpat de noduli, de dureri, am încheiat acest capitol total. Daria tot nu doarme noaptea, însă nu-mi pierd speranţa, va dormi la timpul potrivit,  iar acum îşi doreşte lapte de văcuţă şi la prânz, căci ceaiul nu-i mai ţine loc de somnifer, chiar dacă are burtica plină cu mâncărică.
     În parc Daria mă face să mă minunez în fiecare zi. Mergând zilnic acolo, am impresia că tinde să creadă ca lucrurile de acolo ne aparţin nouă cumva, căci ţine la toate topoganele şi lada de nisip şi leagăne şi toate pietrele de decor, ca la jucăriile ei. Are 4 feluri de jucării pentru nisip, însă   cum ajunge la locul de joacă aleargă nestingherit să ia toate jucăriile noi de la copii din mână. Deşi îi explic de fiecare dată că trebuie să se joace cu lucrurile ei, dar împreună cu ceilalţi copii, de fiecare dată se lasă cu schimb de jucării, lacrimi sau pur şi simplu le abandonează şi işi schimbă locaţia de joacă. Să nu mai zic că adoră să-şi pună nisip în cap, iar după ceilalţi copii aleargă  cu nişte pietricele în mână şi supriză îi trage de tricou ca să le pună acolo. Nu ştiu dacă a văzut undeva sau îi vin ideile pe moment, cert este că aşa sunt copii, dacă văd ceva, imediat repetă, se împing, se îmbrăţişează, aruncă pietre pe topogan, aruncă cu nisip, etc...





aici îi face mare plăcere să îşi tragă sufletul

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

S-ar putea să îţi placă şi:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...