Toamna şi-a intrat în drepturi, afară s-a răcit, am adunat castane de pe bulevard, afară ieşim doar la prânz atunci când e soare şi am scos toate hainele călduroase la bătaie. La grădiniţă mergem o zi da două ba, ba se trezeşte prea târziu, ba a plouat torenţial, ori că am fost la control oftalmologic. Luni este ziua internaşională a educaţiei, şi pentru că vineri am fost la control oftalmologic şi nu am mai ajuns la grădiniţă, nu ştiu dacă se lucrează, aşa că stăm pe tuşă încă o zi.
Controlul oftalmologic a fost primul şi cel mai amplu din viaţa ei. Nu a fost o experinţă prea plăcută, însă nici traumatizantă. În schimb rezultatul ne-a făcut să ne destindem, nu va purta ochelari. Era stresată de dimineaţă, că dacă va purta ochelari, copiii o vor porecli tocilară, etc...câte răutăţi pot scorni alţi copiii despre unii copii. Am avut programare la o dna dr. renumită în oraş la particular, bineînţeles că ora s-a decalat, a venit o urgenţă (şi eu când am fost la control în primăvară a venit o urgenţă oftalmologică de la curăţat via, acum de la cules via, deh! e toamnă). Pentru că un control oftalmologic adevărat necesită examinarea fundului de ochi cu picături de 3 ori la interval de 10 minute, a fost o metodă cam neplăcută pentru copilă, însă finalul ne-a lăsat să rasuflăm liniştiţi, pentru că suntem amândoi purtători de ochelari, eu cu plus, el cu minus. Ea are o mică dioptrie cu plus, dar în parametri normali. Pe noi ne îngrijora mult fotofobia ei şi diferitele simptome: puroi, lăcrimare sau gene murdare atunci când răceşte, şi cum ea răceşte des, adică mai totimpul. Fotofobie nu are o explicaţie logică, este mai des întâlnită la persoanele cu ochi de culoare albaştri sau verzi, ai noştri sunt căptrui, însă fără ochelari de soare nu pot ieşi din casă cu ea. Următorul control va fi peste doi ani sau în cazul în care apare o problemă vizibilă. Şi pentru că vedea în ceaţă şi la grădiniţă sigur trebuia să se concentreze să facă ceva anume cu ochii, am preferat să stea acasă. Practic nu a durut-o nimic, însă ea este foarte sensibilă la punerea picăturilor în ochi şi cum o deranja lumina în general nu suporta lanterna pe care i-o proiecta dna dr. în ochişori. Bine că s-a terminat cu bine, ne-am ales doar cu o pereche de ochelari de soare de calitate. Am mai discutat despre timpul petrecut pe tabletă/telefon şi televizor. Am hotărât să ne uităm la TV la filmele/desenele animate speciale: clasice, educative, comice, etc, pe internet cât maai puţin. Seara la culcare folosim cartea de poveşti pe post de motiv bun de îmbunătăţit vocabularul şi imaginaţia.
Pentru că vremea ne ţine mai mult prin casă am demarat o serie de activităţi educative în diverse domenii. Îi place mult şi chiar mă roagă ea să facem un lucru anumit sau doar ceva anume. Pentru a scrie cu multă dragoste i-am achiziţionat un stilou cu rezervă şi peniţă ascunsă. Nu ştiu cât va rezista, căci scrie mult, nu a mai scris o foaie dublă demult timp şi pentru că şi desenează şi mâzgâleşte cu el, deşi i-am explicat vag, că se va strica peniţa, trebuie să-l folosească exclusiv la scris. I-am făcut fişe, am desenat, am decupat, am colorat, am lipit, etc. A crescut mult, stau uneori şi mă minunez, a învăţat şi la grădi şi acasă şi se descurcă tot mai bine.
Am reînceput cursurile de dans de la Palatul Copiilor. A început şi opţionalele de la grădiniţă: dans şi engleză. La palatul copiiilor la atelierul de pictură era fool, poate prindem vreun loc liber ăn lunile mai reci, atunci când mulţi copii renunţă din diverse motive.
Săptămâna aceasta se anunţă iar ploi, mai mult timp pentru noi, mai multă treabă pentru degeţele.
