A apărut o eroare în acest obiect gadget

marți, 11 martie 2014

UN ALTFEL DE MARTIE...

     Martie a venit prea rece pentru noi, când ne împăcasem cu gândul că primăvara ne va găsi la ţară, o infecţie la burtica ei ne- a făcut să venim val vârtej în ultima zi a lunii februarie la oraş. De 1 martie eram epuizate, în patul mare din dormitorul de la bloc, cu branulă, tratament şi dietă, partea bună este că nu ne-a internat, lipsa diareii ne-a salvat. 
      Era ora cinci dimineaţa când am observat că copila avea febră, persistentă, fără poftă de mâncare şi stare de vomă, durere de burtă. După ce am insistat să bea ceva-ceva, a ales un suc de portocale stoarse proaspăt, pe care la vomat, cât am ţinut-o eu în braţe să se uite pe geam, probabil am apăsat-o pe burtă cumva, m-am gândit eu. Pe la ora nouă i-am luat febra, 38.2C, în continuare refuza să bea lichide, a mâncat cu chiu cu vai două felii de pâine prăjită. Avea o stare generală prostă, de la febră, de la burtică, noi de obicei o certăm că bea multă apă, şi azi, când avea atâta nevoie de ea, nu voia să ia măcar o înghiţitură, nici, ceai, nici apă, nici nimic. Când am hotărât să plecăm la oraş, am hotărât să-i scădem febra cu un supozitor, la recomandarea medicului local, pentru a rezista drumului, după care a vomitat iar, după ce a plâns din cauza supozitorului. Pe drum a adormit exact prin serpentine, starea de rău i se citea din priviri, era vlăguită, iar somnul chiar  a fost odihnitor, i-a scăzut şi febra pe la jumătatea drumului. Am stat cu ea doar în faţă, pregătită pentru orice, vomă, stare de greaţă, sau orice...nu a fost cazul, a rezistat eroic drumului lung şi epuizant de 2 ore şi jumătate. 
        Când am ajuns la spital, era doborâtă, de febră, de oboseala drumului, de foame, de...a vomitat tot ce a încercat să mănânce azi, febra insista şi burtica se ţinea tare, căci doar o banală diaree ne despărţea de internarea peste noapte la spital. I s-a administrat un antivomitiv, ceva pentru hidratare şi tratamentul  antibiotic injectabil pentru infecţia de la burtică, care se pare s-a declanşat de la un biscuite glazurat cu ciocolată. Am plecat acasă obosiţi şi lihniţi de foame, pe la ora şase, copila bântuia prin bucătărie şi fura câte o bucăţică de carne friptă la grătar, după ce mâncase puţină supă cremă cu pâine prăjită. Tratamentul şi-a făcut efectul, în câteva zile şi-a revenit, a rămas cu o uşoară sensibilitate la burtică, însă a fost bine că a fost doar aşa, căci o internare la spital poate fi stresantă şi noi aveam destul stres...Acolo nu puteam rămâne, căci nu puteam folosi antibiotic sirop, căci vomita şi oricum sunt cu arome de căpşuni, singura alegere a fost să plecăm, problemă care ne stresează mereu, dacă cumva avem nevoie de tratament injectabil de urgenţă, până vine salvarea, durează o veşnicie. 
       8 martie ne-a găsit vindecate şi pline de speranţă la bloc. Primăvara dă semne de venire, însă mai durează, pentru moment bate vântul săptămâna aceasta, căci cealaltă a plouat, săptămâna care vine sper să fie cu soare, căci ne-am plictisit în casă.
        O primăvară plină de gânduri noi, bune şi plină de speranţă!!!

S-ar putea să îţi placă şi:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...