CU BINE 2011

      Anul care tocmai se sfârşeşte a fost unul roditor. Am avut trăiri din toate categoriile, cu bune, dar şi cu mai puţin bune, iar cele din urmă sunt din categoria bolile copilăriei.
    Şi cum lucrurile bune vin mai multe la pachet, lista care urmează este una stufoasă, ne mândrim cu ele, fac parte din noi şi din dezvoltarea noastră ca părinţi şi din drumul vieţii Dariei.

 

Ianuarie: Am hotărât  să începem şedinţe de kinetoterapie pentru problema Dariei la picioruşe

Februarie: A stat prima oară în funduleţ şi a zis: "ta-ta"

Martie: Prima masă solidă, pireu de legume, primul dinţişor

Aprilie: Prima internare la spital, a spus: "ma-ma"

Mai: Pentru prima oară în picioruşe

Iunie: Primul 1 iunie

   Iulie: De-a buşilea

August: Prima zi de naştere, prima vacanţă

Septembrie: Primii paşi în viaţă

Octombrie:  Mersul

Noiembrie: Prostioare



Decembrie: Moş Nicolae şi Crăciunul

                            Un an plin de evenimente importante în viaţa noastră şi a îngeraşului nostru.

ÎN SEARA DE CRĂCIUN

PRIMIŢI COLINDĂTORII?!

      

       



Crăciun 2010



        Uite că a venit şi Crăciunul! Anul trecut era o bebeluşă mică, anul ăsta Daria e un pic mai mare, la anul  va avea vârsta potrivită şi va fi Crăciunul perfect. A dormit ca niciodată până la ora 9, sub braduţ o aştepta doar o pungă de pufuleţi cu surpize, căci celelalte cadouri le-a primit dinainte, nu am avut răbdare să le păstrez. Ziua a trecut fără mari evenimente, obişnuit, masă, somn, joacă, fără plimbare, căci au fost 0C toată ziua, zici că era ceasul bătut în cuie. În schimb a doua zi, după o noapte agitată, o trezire matinală, mi s-au făcut ochii cât cepele când am văzut temperatura pe care o înregistra ceasul de afară +8C. Am ieşit afară val vârtej, Dariei cred că îi râdea inima în ea de bucurie, nu am mai ieşit de mult timp, a fost foarte frig, şi nu am vrut suprize de sărbători, aşa că chiar dacă suntem dependente de plimbări, facem şi pauze.



  

Piaţa Unirii

 Piaţa Unirii era invadată de copii, părinţi, toată lumea profita din plin de razele soarelui destul de călduţe ale lunii decembrie, pentru a face poze cu bradul, cu sania lui Moş Crăciun, pe care Daria o ignoră cu desăvârşire, aşa că am încercat totuşi să-i fac poză de la depărtare. Mmmm, parcă ne-am mai limpezit gândurile cu aerul curat de afară, chiar aveam nevoie. Ne-am plimbat, ne-am uitat, ne-am săturat, am îngheţat şi am plecat acasă. Multă lume poate crede că e aşa plictisitor să stai cu un copil, doar că nu mă plictisesc, chiar dacă fac aceleaşi lucruri în fiecare zi, ci mă obosesc atât. Aşa că a trecut şi ziua a doua de Crăciun. Aşa e fără tati, e puţin stingher, el se gândeşte la noi, noi ne gândim la el, şi parcă nu putem fi mulţumiţi cu nimic decât atunci când ne revedem.  A treia zi de Crăciun a fost la fel de călduţă şi primitoare ca a doua, ne-am plimbat, am mâncat şi l-am aşteptat pe tati, seara se citea bucurie şi fericire în ochii tuturor, mai ales în ochii verzi ai Dariei.

        Fericirea adevărată este de fapt drumul până la ea, şi nu momentul ală scurt cât o găseşti, ea pluteşte în aer.

C R Ă C I U  N   F E R I C I T     T U T U R O  R !  

SPIRITUL CRĂCIUNULUI

        

 Spiritul Crăciunului ar trebui să ne inspire filantropie, revederea familiei şi numai gânduri bune!

    Iar eu m-am dat de 3 ori peste cap, m-am gândit, am răscolit printe amintiri şi gânduri, printre regrete şi păreri de rău, în încercarea de a fi o mamă, soţie, fiică, soră, cumnată, prietenă bună şi înţelegătoare.

   Unu bifat, filantropia: am făcut schimb de cadouri, am făcut cadouri şi celor de la care nu mă aştept să îmi dea ceva şi celor amărâţi, nu spre laudă, ci din bunătate.

   Doi bifat, revederea familiei: aici sunt în ceaţă, mai complicat, cred că din 8 ani de când sunt in România, am sărbătorit de 2 ori Crăciunul în sânul familiei noatre tinere şi atunci în primii 2 ani de căsătorie, primul Crăciun după nuntă, al doilea Crăciun când eram însărcinată, de când a apărut bebele sărbătoresc fără Cristi, el vine bineînţeles după... el aduce acest spirit în sufletul a mai mulţi oameni şi copii.

Crăciun 2009, Parohia Lera

     Iar înainte când eram la facultate ratam ambele sărbători, la primul eram acasă în Moldova, iar la al doilea, eram mereu în drum spre România, deci ...Revederea familiei intră în lucruri care se fac atunci când e posibil.

    Trei bifat, gânduri bune: ele sunt gratis şi îţi ei câte vrei, când vrei, din care doreşti, doar să poţi.

    Odată, pe când eram mici, spiritul Crăciunului venea natural, de la sine, ne trezeam într-o dimineaţă, zăpada era până pe sub geam, ne căutam cizmuliţele şi mănuşile prin casă şi mergeam la săniuş. Ne întorceam  îngheţaţi  la gura sobii, apoi venea mult aşteptata serbare de la şcoală, vacanţa, tăiatul porcului şi muuuuuuuuuuulte dulciuri. Dacă aş vrea să vorbesc de cel mai mult lucru din copilăria mea, ăsta ar fi dulciurile. Totul se încununa cu colindatul, mai câştigam câteva dulciuri în plus şi multă voie bună.

   Mmmm, acum că e încă bebe mic, zic mic, deoarece nu poate încă intra în acest spirit, că de dărâmat brazi şi despachetat cadouri e prima, tre să am niţel răbdare, la anul va fi în acest spirit implicată total:

- Mami, tati, vreau cadoul ăla, vreau atâtea şi aşa!

   Abia aştept! Oricum în cizmuliţe s-a încălţat deja, de îngheţat prin parc am mai îngheţa, aşteptăm zăpada, de colindat e mică încă, porc nu avem, iar pe Moş Crăciun îl întâlnim la anul mai bine, anul ăsta  încă dărâmă brazi şi îi e frică de omul roşu cu barbă, iar cadourile au fost din plin, aşa că numai gânduri bune!

   Iar dacă stau şi mă gândesc bine, la un moment dat mulţi dintre noi spun că sărbătorile nu mai sunt ce au fost odată...eu am realizat că ele au rămas la fel, doar noi am schimbat poate locul şi viziunea, căci pe atunci eram copii, nu aveam grijile părinteşti, acum că avem copii, vedem puţin mai altfel, dar Crăciunul e la fel de magic ca acum 28 de ani.

Crăciun magic tuturor!

TATI LA 25 DE ANI

cască bluetooth nokia

   LA MULŢI ANI IUBITUL MEU SOŢ, TĂTIC, FRATE, CUMNAT,  VERIŞOR, NEPOT, AMIC, COLEG!!!

      Luni, 12.12.2011, 25 DE ANI,  un sfert de secol, sper din toată inima să ajungem să ne ţinem de mâini încă de 2-3 ori cam pe atât. Să trecem în revistă realizările:

• căsătorit
• tătic
• angajat
• fericit
• mulţumit
• împlinit
• nu în ultimul rând răcit cobză

     Mi-aş dori să fii aşa cum eşti, iubitor, înţelegător, răbdător şi să mă faci să zâmbesc în fiecare zi. Iar eu la rândul meu să te sprijin, aşa cum am făcut până acum, să te fac să te simţi cel mai noroc om de pe pământ şi cel mai fericit. 

LA MULŢI ANI, LIUBIMÎI!

MOŞ NICOLAE

Hai fuguţa, hai fuguţa!
Lustruim frumos ghetuţa
Si o punem la intrare
S-o umple Moş Nicolae
Cu dulciuri şi cu păpuşi…
Să-l pândim de după uşi,
C-o să vină-acuş-acuş!

    

     Afară plouă liniştit, dar neobişnuit pentru decembrie, însă atmosfera caldă şi confortabilă din casă ne-a inseninat toată ziulica. Anul acesta Moş Nicolae a fost foarte darnic, poate şi lipsa lui Cristi, poate şi atmosfera de sărbătoare m-a emoţionat într-atât încât aş fi fost în stare să-i cumpăr toate lucrurile din lume Dariei, doar să-i văd mutrişoara fericită. Ghetuţele au fost la locul lor şi nu degeaba, căci dimineaţă am găsit o prăjiturică şi nişte bănuţi, plus multele jucării pe care le-a primit inainte de moş, căci eu nu am avut răbdare să aştept, d'apoi Daria...
     Şi cum Moş Nicolae nu vine singur niciodată, au fost şi alte cadouri, pe care le-am achiziţionat tot eu din banii bunicilor, naşilor şi a cumnatei, deci am dat pe afară de cadouri. Dacă Moş Nicolae a fost plin de cadouri şi hainuţe,  Moş Crăciun aş vrea să fie plin de lucruri mai pământeşti, cum ar fi un paşaport pentru Daria, ca să putem pleca şi la bunicii ei de peste Prut (să îşi ia notiţe moşul).

                                                          Să deschidem sacul:
  

       Păpuşa Maria. Mi-a plăcut că a îmbrăţişat-o din prima clipă, deşi se joacă mai rar cu ea şi tot eu trebuie să apăs pe butoane încă, totuşi o iubeşte în felul ei. Iar dacă până acum pe toate păpuşile Dariei textile le chema Suzi, acum are o adevărată păpuşică cu un nume superb, Maria. Până mai creşte Daria o să o pieptăm eu cu drag, în amintirea timpului trecut... Între timp poate-poate mai prinde în zbor şi Daria de la Maria nişte vorbe, vreun cântecel, acesta e următorul pas pe care îl aşteptăm cu nerăbdare în dezvoltarea Dariei.

        Bucătăria. Am cumpărat-o mai mult că era şi mare şi ieftină, dar se joacă cu ea mai mult timp decât cu păpuşa Maria, deşi are un preţ mai mare de vreo 10 ori. Ustensilele din bucătărie sunt destul de mari, deci nu pot fi înghiţite, în schimb le-a ros şi lins, şi mestecat pe toate rând pe rând, îi iese o măseluţă, deci oricum ea roade orice să-şi aline durerea. Şi nu am scăpat cum speram să nu mai imprumute oale şi castroane din bucatăria mare, vine în repetate rânduri şi ia din debara sau din sertarul ei de la bucătărie, chiar dacă se joacă frumos şi la mini bucătăria ei.

   I-am mai cumpărat un cărut de păpuşă nou, căci pe primul l-a rupt deja, iar mamaia a vrut neapărat să-i cumpăr nişte cuburi lego. Noi construim, iar ea strică, căci e încă micuţă. Iar hăinuţele cumpărate din banii de la Ana şi de la nana au fost pur şi simplu superbe, după cum se vede şi în imagini.

     Iar dacă în ziua cu pricina avea deja câteva zile de joacă cu jucăriile primite cu această ocazie, ritualul cu cizmuliţa am ţinut morţiş să-l facem astăzi. Ea de obicei se joacă maxim 10 minute pe zi cu ghetuţele, deci a fost o bucurie să le aducă şi să le golească, căci îi place extrem de mult să se joace şi cu banii, deci a fost o plăcere dublă.  Numai că astăzi era doar un ban, căci cu o zi mai devreme primise 5, ca să-i pot cumpăra eu ceva din timp.

       Deci Daria a întâlnit  un moş darnic anul acesta şi sper că toţi copiii cuminţi şi frumoşi din lume să fi avut parte de aceleaşi plăceri trecătoare, dar atât de pline de zâmbete şi bucurii.

SCRISOARE CĂTRE MOŞ CRĂCIUN

                                                 MOŞ CRĂCIUN!

Anul trecut eram prea mică pentru a înţelege ce se întâmplă de Crăciun, însă anul acesta am un an şi 3 luniţe, aşa că lista va fi lungă şi stufoasă (îmi pare rău pentru tine):

1. Pentru mamy nu vreau decât sănătate, multă răbdare cu mine şi să aibă mult lăptic, căci încă primesc lapte matern şi vreau să mă bucur de calităţile lui mai multă vreme;

2. Pentru taty desigur sănătate, multă putere de muncă şi mai puţini kilometri de parcurs, dacă se poate să vină cu serviciu mai aproape de casă, aş fi foarte recunoscătoare, să pot să-i zâmbesc şi lui dimineaţa, aşa cum fac pentru mamy;

3. Pentru mine vreau multe, dar poate nu sunt toate atât de importante, însă sănătate necondiţionat, nu aş vrea să mă repet, dar mult lăptic de la mamy, multe clipe împreună cu taty şi poate multe jucării!

P.S.: ! Am fost cuminte şi tot aşa am să fiu, promit!

LA MULŢI ANI ROMÂNIA!

LA MULŢI ANI ROMÂNIA!

    Astăzi sărbătoresc pentru prima dată 1 decembrie cu statutul de cetăţean român, până şi pentru Daria este a doua oară, dar nu ştiu de ce această piesă sună perfect pentru eveniment...deşi sunt un cetăţean român fericit.

                                    
   Eu iubesc România pentru că aici am făcut o facultate, un masterat, aici m-am îndrăgostit, aici m-am căsătorit şi aici s-a născut copilul meu.  Şi după cum se spune că sângele apă nu se face, bunicul meu, Dumnezeu să-l ierte, spunea, că stromoşii noştri se trag de prin părţile României, deci poate visul de a reveni pe meleaguri strămoşeşti ale străbunilor noştri s-au împlinit atunci când am păşit pe acest pământ.